Lacasurile de cult ale crestinilor(aparitie si dezvoltare, stiluri arhitecturale reprezentative)

Stiluri arhitecturale
Româneşti

Arheologii au descoperit bazilici paleocreştine care datau din secolul al lll-lea în Dobrogea,în Banat sau în Oltenia,astfel putând afirma că primele lăcaşuri de cult creştine au fost construite pe teritoriul ţării noastre încă din primele secole.De atunci şi până în prezent,la noi în ţară s-au construit numeroase biserici cu un stil ce a fost influenţat atât de cultura bizantină cât şi de cea occidentală,în cele mai multe cazuri realizându-se o sinteză originală.

Arhitectura în Transilvania

Transilvania este o regiune specială a României nu doar datorită poziţiei sale geografice dar şi prin originalitatea stilului arhitectural foarte combinat.Putem întâlni elemente ale stilului bizantin,pătrunse o dată cu propovăduirea creştinismului ,dar de asemenea influenţate atât de arta romanică veche cât şi de arta gotică.
Cele mai vechi biserici construite în plan simplu,bazilical,sunt păstrate din secolul al Xll-lea şi al Xlll-lea(Biserica din Densuş).Influenţele goticului timpuriu au pătruns în Transilvania prin meşterii ordinului catolic cistercian şi s-au simţit în boltirea cu ogive,precum şi în elementele decorative de la uşi şi de la ferestre.Impunătoare în stilul romanic este catedrala din Alba-Iulia construită în secolele Xll-Xlll.

Arhitectura în Ţara
Românească

În ctitoriile lui Basarab l(Sfântul Nicolae Domnesc din Curtea de Argeş şi Biserica Domnească din Câmpulung)sau ale lui Mircea cel Bătrân(Bisericile mănăstirilor Cozia şi Cotmeana)se resimt puternice influenţe bizantine în arhitectura lor.
Ulterior,în Ţara Românească,alături de influenţele bizantine s-au asimilat şi influenţe provenite din balcani (Serbia-Catedrala de la Vrset,Grecia)care,în combinaţie cu stilul autohton au dat naştere începând cu secolul al XVl-lea stilului muntenesc sau stilului vechi românesc.
Elementele caracteristice ale acestui stil sunt:dimensiunile bisericilor nu sunt foarte impresionante,dar sunt foarte armonioase,zidul despărţitor dintre naos şi pronaos este sprijinit pe coloane iar turlele sunt poziţionate deasupra naosului şi pronaosului.Decorul exterior al bisericii dă un aer aparte construcţiei fiind alcătuit din fâşii de cărămizi tencuite,compartimentate în forme geometrice de cărămizi aparente frumos aşezate vertical.Aspectul este simplu,finuţ şi elegant,specific specific stilului muntenesc,conferit şi de brâul median care prezintă diferite forme decorative şi pe care deobicei îl găsim împrejmuind bisericile.Cele mai importante şi mai reprezentative construcţii pentru acest minunat stil muntenesc sunt bisericile Mihai Vodă şi Catedrala Patriarhală din Bucureşti sau Biserica Mănăstirii Anota.
În epoca voievodului martir Constantin Brâncoveanu stilul muntenesc se va dezvolta într-un mod original,primind şi un nou nume:stilul brâncovenesc.

Arhitectura in Moldova

În Moldova,la fel ca şi în Ţara Românească arhitectura religioasă a fost puternic influenţată de arta bizantină, romanică şi gotică.Prin combinarea acestor influenţe de peste hotar împreună cu stilul autohton s-au produs creaţii originale de o deosebită frumuseţe şi anume au creat stilul moldovenesc.Acest stil trece prin mai multe etape,cele mai reprezentative fiind din vremea când pe tronul Moldovei s-au aflat trei importanţi domnitori:Ştefan cel Mare,Petru Rareş şi Vasile Lupu.Stilul moldovenesc în timpul domniei lui Ştefan cel Mare sec.XVÎn timpul domniei lui Ştefan cel Mare,stilul moldovenesc înregistrează influenţe bizantine provenite de la Constantinopol şi influenţe gotice din Transilvania.
În ciuda posibilitaţilor restrânse ale acestei epoci,bisericile sunt construite în număr mare în plan triconc.Astfel apare şi un element nou:gropniţa sau camera unde se aflau mormintele.
Influenţa gotică se resimte prin prezenţa contraforturilor ,a sistemului de boltire cu ogive şi prin ferestrele şi uşile în arc frânt.Inovaţia în acest veac este adusă de sistemul de susţinere a cupolei prin supraînălţarea bolţilor în interior.
Reprezentative pentru această perioadă sunt Mănăstirile Putna,Voroneţ şi Neamţ.

Stilul moldovenesc în timpul domniei lui Petru Rareş sec.XVl

Petru Rareş dezvoltă moştenirea de la Ştefan cel Mare.Construieşte biserici şi mănăstiri fortificate cu turnuri de apărare la colţuri şi la intrare.Reprezentativă este Mănăstirea Probota,necropolă domnească ce a fost construită pentru Petru Rareş.În această perioadă au apărut elemente noi ca pictura zidurilor exterioare(Biserica Arbore),pridvorul deschis în latura vestică şi îmbogăţirea decorului sculptural exterior.

Stilul moldovenesc în timpul domniei lui Vasile Lupu sec XVll

Se poate vorbi despre un stil moldovenesc propriu acestei perioade, ca dovadă sunt Mănăstirea Dragomirna construcţie a mitropolitului Anastasie Crimca şi Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi.Turla cu bază stelată îmbrăcată cu motive florale dispuse în panouri dreptunghiulare sunt specifice Mănăstirii Dragomirna.Biserica Sfinţii Trei Ierarhi e îmbrăcată într-o splendidă sculptură,deasemenea cu benzi decorativde,fiecare având un alt fel d motiv.Datorită marii sale fineţi,această construcţie a mai fost numită şi ”broderie de piatră”.

Declinul stilului moldovenesc

După ce a trecut de secolul al XVll-lea,arhitectura religioasă din Moldova a suferit trecerea printr-o perioadă de declin,fiind treptat influenţată de arhitectura muntenească.După această perioadă de declin,bisericile au fost construite diferit, şi anume zidul despărţitor dintre naos şi pronaos a fost înlocuit de trei arcade sprijinite de doi stâlpi iar pridvorul a fost lărgit.Totuşi se mai întâlnesc şi influenţe occidentale cum ar fi numărul mare al ferestrelor împodobite cu moive florale baroce şi neoclasice.[center]